Skip to content

Rânduri pentru mine

Ianuarie 11, 2014

Nu te mai văzusem de ceva vreme. Mă gândeam că ai plecat cu totul, mă gândeam că poate ești într-o călătorie lungă, credeam c-o să lipsești atât de mult încât n-o să mai pot de dorul tău. Nu mă așteptam să te întorci acum… adică am bănuit c-o să-ți lipsesc, dar vezi, mă obișnuisem ca după fiecare plecare să vii din nou tristă, din nou tăcută, din nou ruptă în bucăți, am crezut că o sa ai din nou nevoie de timp  să te asamblezi ca un joc de puzzle. De când ai privit în oglinzile sufletului ai văzut și tu câte piese îți lipsesc, cât de mult te-ai pierdut, ai văzut cât de mult te-ai neglijat, cât de mult uitasei de tine.

1000229_570547509684004_661209512_n

Aș fi vrut să fi avut puterea să te cert, aș fi vrut să-ți lovesc obrajii, dar ochii tăi naivi, blânzi, copilăroși parcă cerșeau milă, iar sufletul mutilat, îți fusese biciuit până la epuizare. Cum să mai pot să te calc și eu în picioare? Cum să te fac să înțelegi că liniștea ta e aici în brațele mele? Că eu am fost singura persoană care te-a îngrijit, care te-a iertat, care te-a învinovățit, care te-a trântit la pământ și care a venit mai apoi să te ridice?

Tu nu ai văzut că nimeni nu-ți este atât de apropiat cum îți sunt eu? De ce nu ai puterea să te rupi de lume? Te-am lăsat mereu să pleci, chiar și atunci când știam că te vei întoarce răvășită, te-am lăsat pentru că am vrut să crești, să dai piept cu realitatea și să privești viața în ochi. La început am suferit alături de tine, nu mai aveam puterea să te privesc, mă învinovățeam ca o mamă care și-a dat puiul la sacrificare, ca o trădătoare care și-a înjunghiat pe la spate omul cel mai drag de lângă el. Dar cum aveam să te învăț că viața este atât de nemiloasă, că oamenii sunt atât de dificili? Cum aș fi putut să-ți arăt lumea dacă nu ți-ai fi croit tu singură drum prin ea? Cum să te învăț cum se câștigă un război cu viața dacă tu la fiecare bătălie  erai nimicită, lipsită de puteri, gata să renunți la tot? Cum ai fi înțeles că nimic pe lumea asta nu ne aparține, că nu ai nimic? mă ai doar pe mine- adică pe tine și trebuie să-ți fie îndeajuns. Poți să pierzi, draga mea, totul, absolut tot, tu ai văzut cel mai bine că este atât de greu  să ne dezicem de oameni, ai văzut cât de mult doare… dar vin mereu alții. Mereu îți trece pragul cineva, mereu se oprește cineva și te va lua de mână. Când începe să-ți placă îți spune că nu mai are timp de tine și vii tot la mine. Atât… pe mine să nu mă pierzi, să nu te depărtezi atât de mult de mine încât să nu știi unde să mă cauți.

Dar astăzi îmi ești mult mai dragă, văd că ai ajuns exact așa cum mi-aș fi dorit eu atunci când ți-am deschis poarta și ți-am spus că trebuie să călătorești, să pornești la drum, să înveți să trăiești, să ai libertatea ta, să ai sufletul liber… La început am crezut că o să te dai bătută, dar astăzi ești o femeie pe placul meu, cu toate defectele, cu toate slăbiciunile, dar și cu forța asta nebunească din tine care te-a învățat să iubești… Să iubești altfel decât ai fi crezut, așa… nemărginit, absolut, sincer, fără să ceri. Forța asta din tine te-a învățat să crezi în minuni, ți-a arătat și partea cealaltă a vieții, plină de goluri, dar liniștită, plină de nimicuri, dar primitoare… Te-a învățat că împlinirea este acolo unde este iertare, ai văzut că singura liniște a noastră este aici în prezent după ce ai dat mâna cu trecutul, după ce te-ai dezbrăcat de hainele grele și ai rămas goală. Complet goală, lipsită de gânduri chinuitoare, de regrete tardive, de temeri, de neliniști…

Acum că te-ai întors din nou la mine atât de repede, am înțeles că nu trebuie să-mi mai fac griji pentru tine. Am înțeles că ai învățat exact când să renunți, când să te întorci din drum pentru a nu fi prea târziu. Am văzut că ești un om care începe să-și contureze viața astfel încât să poată trăi frumos în aglomerația asta de oameni care nu-și mai găsesc rostul și sensul, care aleargă fără să știe încotro, care trec fără să observe…

Iar tu, draga mea, călătorește mult… Intră acolo unde e ușa deschisă, admiră, iubește, apreciază timpul, fă totul astfel încât să fii fericită. Eu voi fi mereu aici pentru tine…

Anunțuri
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: